0722 782 735 contact@andrei-pop.eu

Convergent cu opiniile comisiei pentru îmbunătățirea cadrului bugetar, susțin o nouă viziune pentru conceperea bugetului de stat. Sper ca în viitor să nu mai existe explicații de genul celei următoare:

Diferența mare de venituri nerealizate provine de la fondurile europene deoarece a existat o speranță a ministerelor care deruleaza proiecte cu fonduri europene că vor avea astfel de cheltuieli.

— opinia Ministerului Finanțelor Publice

și nici situații în care bugetul unui minister să primească o suma cu 9,4% mai mare (conform rectificării din 28 noiembrie 2016) decât capacitatea acestuia de a efectua plăți în perioada anului rămasă conform regulamentelor europene (respectiv de o perioadă de doar două zile — până la 30 noiembrie 2016).

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților
Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților

În continuare, vă prezint un extras din raportul Comisiei pentru îmbunătățirea cadrului bugetar:

„Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piaţă de capital“ a Senatului şi „Comisia pentru buget, finanţe şi bănci“ a Camerei Deputaţilor au desfășurat o anchetă parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat, din lunile august şi noiembrie 2016, de către Guvernul României.

Cu privire la cele două rectificări bugetare

În anul 2016 a existat o evoluție asimetrică a deficitului bugetar în ultimile două luni. Astfel s-a înregistrat o evoluție ascendentă a deficitului cumulat de la –0,17 din PIB la 31 octombrie 2016 până la –0,73% din PIB la 30 noiembrie 2016, respectiv –2,41% din PIB la 31 decembrie 2016.

Pentru încadrarea în deficitul bugetar sub limita de 3% nu s-au efectuat anumite cheltuieli pentru investiții.

Estimarea incorectă a veniturilor BGC în cazul celor două rectificări bugetare raportat la nivelul execuției bugetare și la contextul macro-economic existent în România. Minusul de venituri bugetare, potrivit execuției la 30 iunie 2016, a fost de –4,7 miliarde lei și cu toate acestea a fost stabilită o ajustare pozitivă a veniturilor BGC cu 4,2 miliarde lei. S-a stabilit astfel o sarcină suplimentară în dreptul veniturilor bugetare de 8,9 miliarde lei de realizat până la finele anului 2016. Consecința acestei viziuni prea optimiste a Guvernului a fost faptul că, la 30 septembrie 2016, execuția veniturilor BGC a înregistrat venituri nerealizate de –9,57 miliarde, explicat prin faptul că decalajul de venituri bugetare ce ar fi trebuit colectat până la sfârșitul anului, de 8,9 miliarde lei, nu numai că nu a fost diminuat ci, din contră, a crescut. În acest context, prin cea de-a doua rectificare bugetară operată în luna noiembrie 2016, în mod inexplicabil, veniturile bugetare au fost din nou ajustate pozitiv, cu 0.34 miliarde lei.

Cele mai mari diferențe între valorile estimate ale veniturilor bugetare și valorile nerealizate s-au înregistrat în cazul veniturilor din sume primite de la Uniunea Europeană (de 6,89 miliarde lei).

Prin legile bugetare anuale precum și prin legile de rectificare a acestora au fost prevazute derogari de la Legea responsabilitătii fiscal-bugetare și de la nivelul plafoanelor stabilite prin legea anuală în cazul unor indicatori fiscali-bugetari.

Cu privire la îmbunătățirea cadrului bugetar

Se consideră că este necesară o noua abordare asupra celor două concepte și metodologii de calcul a indicatorilor bugetului general consolidat, respectiv metodologia cash și metodologia ESA.

Este necesar să se elaboreze un cadru procedural clar în ceea ce privește metodologia națională de întocmire a „Tabelului sinoptic privind bugetul general consolidat“, prin care să fie stabilite principiile de reflectare a fiecărei categorii de venituri și de cheltuieli, transparentizarea operațiunilor şi specificarea sferei de cuprindere etc.

Se impune actualizarea și completarea „Procedurii operaționale privind estimarea veniturilor bugetare“ astfel încât prin aceasta să fie prevăzut modul concret și exact de estimare a veniturilor nefiscale, veniturilor din capital, veniturilor din sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.

Trebuie elaborat un nou concept cu privire la evaluarea veniturilor bugetare.

Este nevoie de introducerea în construcția bugetară și strategia fiscal-bugetară a unui mecanism de ajustare a deficitului, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu, concomitent cu o procedură prin care să fie cuantificat efectul deficitului pe seama fondurilor europene, pentru a evita un deficit bugetar artificial.

Se cere modificarea legislației privind finanțele publice în sensul stabilirii unui alt calendar bugetar, a unui nou mod de prezentare a bugetului în Parlament, inclusiv de prezentare a bugetului general consolidat și elaborarea bugetelor multianuale.

Se recomandă auditarea într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat a ordonatorilor de credite pentru o fundamentare realistă a cheltuielilor bugetare și proiecția corespunzătoare a acestora în viitor.

Se recomandă măsuri structurale din partea Ministerului Finanţelor Publice și ordonatorilor de credite, programare mai liniară a execuției bugetare în timpul anului.

Sunt necesare măsuri pentru responsabilizarea persoanelor cu atribuții de estimare a veniturilor bugetare, atât a veniturilor fiscale, a celor nefiscale precum și fondurilor europene.

Este necesară creșterea acurateței prognozei veniturilor și a execuției cheltuielilor.

Se impune raționalizarea cheltuielilor astfel încât să se elimine evoluția asimetrică a deficitului bugetar.

%d blogeri au apreciat: