0722 782 735 contact@andrei-pop.eu

Vă prezentăm un extras din raportul Curții de Conturi privind bugetul de stat pe anul 2016:

Controlul legalității fundamentării, avizării și aprobării legii bugetului de stat pentru anul 2016 și a actelor normative de rectificare a acesteia, precum și a utilizării și administrării resurselor financiare ale statului

Pentru atingerea obiectivelor solicitate de Camera Deputaților, au fost analizate documentele puse la dispoziție de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice referitoare la :

  • fundamentarea proiectului legii bugetului de stat pe anul 2016 (legea nr. 339/2015);
  • fundamentarea proiectelor actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016 (OG nr. 14/2016 și OUG nr. 86/2016);
  • realizarea veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat la 31.12.2016 – tabelul sinoptic privind Bugetul General Consolidat – date publicate la 26.01.2017;
  • încadrarea în ținta de deficit a BGC.

Fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră accentuat de optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei).

Cu toate acestea, a fost promovată o rectificare pozitivă în cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu încă 4,2 miliarde lei, iar prin cea de-a doua rectificare bugetară, din luna noiembrie 2016, nivelul prognozat veniturile bugetare a fi încasat la 31.12.2016 a fost majorat cu 0,34 miliarde lei.

Din analiza execuției veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul că estimarea inițială a veniturilor BGC, avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2016 a înregistrat un grad de acuratețe mai ridicat decât cel corespunzător celor două rectificări bugetare.

Situația veniturilor realizate la momentele aprobării actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016 apreciem că ar fi trebuit să impună mai degrabă o rectificare negativă atât a veniturilor totale ale BGC, cât și a cheltuielilor totale.

Concluzii asemănătoare se pot trage și din raportul Ministerului de Finanțe:

Analiza respectării procedurilor legale privind avizarea actelor normative de rectificare bugetară în anul 2016

La nivelul Ministerului Finanțelor Publice nu au fost constatate abateri în ceea ce privește parcurgerea procedurilor de avizare a proiectelor ordonanțelor de rectificare a Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Deși regulile de disciplină fiscal – bugetară, de organizare a cadrului general bugetar sunt instituite încă din anul 2010 prin Legea responsabilității fiscal – bugetare nr. 69/2010, republicată, prin Legile bugetare anuale precum și prin actele normative de rectificare a acestora (Ordonanțe sau Ordonanțe de urgență emise de Guvernul României) au fost prevăzute în mod sistematic derogări de la aceste reguli, precum și de la nivelul plafoanelor stabilite prin Lege anuală în cazul unor indicatori fiscali bugetari.

Altfel, singurul indicator asupra căruia nu au fost operate derogări de la regulă (în anul 2016 și în anii precedenți) a fost cel referitor la plafonul soldului bugetului general consolidat (deficitul calculat ca pondere în Produsul Intern Brut).

Prin Ordonanța Guvernului nr. 14/2016 au fost instituite derogări de la regulile fiscal – bugetare (prevăzute de Legea nr. 69/2010) și de la prevederile Legii nr. 338/2015 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016.

Analiza modului de fundamentare a veniturilor și cheltuielilor prevăzute în actele normative de rectificare bugetară din anul 2016

Fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră accentuat de optimistă, dat fiind faptul că din analiza datelor concrete avute în vedere la momentul elaborării celor două acte normative, gradul de realizare a veniturilor bugetare a fost de:

  • 95,8% din nivelul încasărilor bugetare conform program la 30.06.2016 (în cazul primei rectificări bugetare), veniturile nerealizate la BGC fiind de 4,7 miliarde lei;
  • 94,5% din nivelul încasărilor bugetare conform program la 30.09.2016 (în cazul celei de- a doua rectificări bugetare), veniturile nerealizate la BGC fiind de 9,5 miliarde lei.

Cu toate acestea, a fost promovată o rectificare pozitivă în cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu încă 4,2 miliarde lei.

Prin cea de-a doua rectificare bugetară, din luna noiembrie 2016, veniturile bugetare au fost de asemenea supraestimate, nivelul prognozat a fi încasat la 31.12.2016 fiind majorat cu 0,34 miliarde lei.

Din analiza execuției veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul că estimarea inițială a veniturilor BGC, avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2016 a înregistrat un grad de acuratețe mai ridicat decât cel corespunzător celor două rectificări bugetare.

Prin Procedura operațională a Ministerului Finanțelor Publice privind modul de estimare a veniturilor nu este reglementat modul concret în care se realizează estimarea următoarelor tipuri de venituri: Venituri Nefiscale, Venituri din Capital, Venituri din sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.

În ceea ce privește fundamentarea acestora cu ocazia planificării bugetare, sunt utilizate doar „diferite modele empirice“ — așa cum prevede Procedura operațională PO 24.01 prezentată în timpul controlului.

De asemenea, în condițiile în care, potrivit informațiilor furnizate de MFP referitoare la BGC, veniturile reprezentate de „Sume primite de la UE/alți donatori in contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020“ înregistrau gradul cel mai mare de nerealizare atât la semestrul I cât și la trimestrul III 2016, în Notele de Fundamentare aferente celor două rectificări bugetare nu au fost prezentate argumentele și motivele pentru care nivelul acestui tip de venituri este păstrat la aceeași valoare.

Veniturile bugetare aferente proiectelor finanțate din FEN trebuie să fie corelate cu cheltuielile bugetare corespunzătoare acestora.

Fundamentarea cheltuielilor bugetului general consolidat a fost realizată de asemenea într-o manieră în cea mai mare parte nerealistă, întrucât din analiza execuției bugetare rezultă următoarele:

  • au fost operate două rectificări pozitive ale cheltuielilor bugetare, de 4,2 miliarde lei în cazul primei rectificări bugetare, și respectiv de 0,29 miliarde lei în cazul celei de-a doua rectificări;
  • gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile definitive (după cele două rectificări) a fost unul redus, de 94,46%;
  • gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile inițiale a fost de 96,03%.

Totodată, asemănător veniturilor bugetare înscrise în BGC, se constată faptul că programarea inițială avută în vedere la capitolul cheltuieli bugetare este mult mai aproape de realitate față de programarea operată cu ocazia rectificărilor bugetare, deși la momentul elaborării celor două acte normative de rectificare existau suficiente informații referitoare la execuția bugetară la 30.06.2016, respectiv 30.09.2016, care indicau un nivel redus al execuției bugetare, astfel încât să fie luată în considerare o rectificare negativă a cheltuielilor bugetare.

Un exemplu asupra lipsei de acuratețe a fundamentării rectificărilor bugetare este reprezentat de modul de estimare a plafonului cheltuielilor de personal – ca procent din PIB:

Prin cele două rectificări bugetare s-a prevăzut (prin derogare de la prevederile Legii nr.69/2010 și ale Legii nr. 338/2015 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016) majorarea acestui plafon la 7,8% din PIB față de 7,7% din PIB cât a fost stabilit la construcția bugetară inițială. Astfel, valoarea cheltuielilor de personal ale Bugetului General Consolidat, stabilită prin bugetul inițial la 57.335,0 milioane lei, a fost majorată în urma rectificărilor până la plafonul de 58.796,8 milioane lei, însă execuția la 31.12.2016 (57.040,1 milioane lei) este inferioară chiar și față de bugetul initial, ceea ce arată că majorările prevăzute prin cele două rectificări nu se justificau.

%d blogeri au apreciat: